Dr. Gabriela Sgrumală, medic specialist pneumologie, competență apifitoterapie, Provita 2000, Constanța

Fitoterapia și apiterapia pot avea roluri multiple: modulare imună, modulare endocrină, echilibrare psihoemoțională, terapia durerii, creșterea longevității, creșterea calității vieții. Este necesar ca fitoterapia și apiterapia să fie însoțite de recomandări pentru stilul de viață și pentru dietă.

Țintele terapeutice enumerate mai sus pot fi atinse dacă stabilim un diagnostic corect și cât mai complet al pacientului.

La pacienții prezentați s-au facut testele de intoleranțe alimentare pentru IgE, IgG (testul Imupro) și pentru DAO (diamino-oxidază, intoleranța la histamină)

Testele de intoleranță la alimente, pot avea roluri importante în fitoterapie și apiterapie:

1. precizează mecanismul patogenic de declanșare și menținere în boli acute sau cronice:

– urticarie acută, primul episod: Ig E normal, test Imupro pozitiv

– dishidroză palmară: test Imupro pozitiv

– LES: IgE crescut, DAO redus, test Imupro pozitiv

– rinosinuzită cronică, bronșită cronică: IgE crescut, test Imupro pozitiv

– bronșită cronică, sindrom de apnee în somn: IgE crescut, test Imupro pozitiv

– sindrom Tietze: test Imupro pozitiv

2. precizează stadiul real de evoluție a bolii:

– boala Crohn cu artropatie enteropatică: din punct de vedere alopat considerată în remisie, test Imupro pozitiv

3. permit excluderea din terapie a preparatelor din plante sau produsele apicole la care a apărut intoleranța:

– eczema cronică: test Imupro pozitiv și la miere

– boala Parkinson: test Imupro pozitiv și la miere, mentă, rozmarin

– boală de neuron motor: test Imupro pozitiv și la miere

4. orientează fitoterapia spre rezolvarea sindromului de intestin permeabil

5. cresc șansele de răspuns la terapie prin îndepărtarea din dietă a alimentelor care mențin permanent un răspuns imunologic modificat semnificativ, o stare inflamatorie generală, la nivelul întregului organism, cu particularități de localizare în aparate și sisteme în funcție de susceptibilitatea genetică a fiecărui pacient.

6. permit personalizarea corectă a dietei

7. permit creșterea calității vieții.

Aceste teste pot deveni un instrument de lucru uzual în evaluarea inițială a pacienților încadrați în grupele cu risc de a dezvolta intoleranțe alimentare.