Ilioara Oniga, Daniela Hanganu, Daniela Benedec, Anca Țoiu Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, Facultatea de Farmacie, Cluj Napoca, Romania

Compușii naturali reprezintă o alternativă importantă în tratamentul antiinfecțios, în contextul extinderii rezistenței microorganismelor patogene la acțiunea antibioticelor.

Activitatea antibacteriană a acestor compuși se bazează pe diverse mecanisme: împiedicarea aderenței bacteriilor pe mucoase, interferența în căile metabolice ale bacteriei prin inhibarea unor enzime, creșterea permeabilității membranei, reducerea formării de biofilm etc.

Utilizarea uleiurilor volatile în terapia antiinfecțioasă prezintă avantajul evitării instalării rezistenţei, deoarece ar fi mult mai dificil pentru bacterie să dezvolte rezistenţă la un produs multi-component decât la antibioticele simple. Asocierea compuşilor naturali cu antibiotice a condus la potențarea efectului, cu acţiune şi asupra tulpinilor multi-drug rezistente.

Uleiurile volatile antibacteriene pot fi încorporate în forme farmaceutice destinate aplicării externe în afecţiuni cutanate, sau în soluţii pentru inhalaţii în infecţii respiratorii.

Numeroase studii au arătat că S.aureus este sensibil la acțiunea propolisului, cu aplicaţii în afecţiuni respiratorii şi stomatologie; H.pylori a fost sensibil la compuși din seminţele de Nigella sativa, la sulforafanul din brocoli sau la flavonoidele din Glycyrrhiza glabra; proantocianidinele din fructe de Vaccinium sp. sau derivaţii flavonoidici din mătasea de porumb au redus incidenţa infecţiilor urinare, prin mecanism antiadeziv fimbrilar împotriva tulpinilor de E.coli.

Pornind de la numeroasele testări in vitro, se impune extinderea studiilor clinice care să confirme eficacitatea produselor naturale în tratamentul bolilor infecţioase.

Pentru ca rezultatele să fie reproductibile, este foarte important ca în aceste studii să fie bine definiţi anumiţi parametri, cu referire la materia primă, identificarea corectă a materialului vegetal, tehnicile de extracţie şi prelucrare, mediul de cultură, microorganismele testate și valorile CMI.